În limba italiană, există patru moduri principale ale verbelor: indicativ, conjunctiv, condițional și imperativ.
Fiecare dintre acestea este folosit pentru a exprima diferite intenții, acțiuni și stări. Indicativul ajută la vorbirea despre fapte, conjunctivul exprimă îndoieli și dorințe, condiționalul se referă la situații ipotetice, iar imperativul este folosit pentru comenzi și cereri.
A ști cum să conjugi corect verbele în fiecare dintre aceste moduri îți permite să exprimi cu ușurință cele mai variate gânduri și emoții în conversația de zi cu zi.
Abbiamo stipulato un accordo. (Umberto Eco, Il nome della rosa)
stipulàre : a stipula
sti|pu|là|re
: (accento grave)
Modul indicativ (Indicativo) al verbului stipulàre
Modul indicativ (Indicativo) este unul dintre modurile de bază ale limbii italiene, folosit pentru a exprima acțiuni, stări sau evenimente considerate reale sau certe.
Acesta este aplicat pentru a descrie fapte, rutine zilnice și situații obiective.
De exemplu, propozițiile precum "Io vado al mercato" sau "Loro studiano per l'esame" ilustrează utilizarea modulului indicativ pentru a transmite informații specifice.
Acest mod poate fi conjugat în diferite timpuri, cum ar fi prezentul, trecutul și viitorul, permițând o indicare precisă a momentului acțiunii. Înțelegerea modulului indicativ este esențială pentru o comunicare eficientă și pentru a conștientiza nuanțele limbii italiene.
|
Tempo semplice
Presente stipulàre |
||
| io | stipulo |
🔊
|
| tu | stipuli |
🔊
|
| lui/lei/Lei | stipula |
🔊
|
| noi | stipuliamo |
🔊
|
| voi | stipulate |
🔊
|
| loro | stipulano |
🔊
|
|
Tempo semplice
Imperfetto stipulàre |
||
| io | stipulavo |
🔊
|
| tu | stipulavi |
🔊
|
| lui/lei/Lei | stipulava |
🔊
|
| noi | stipulavamo |
🔊
|
| voi | stipulavate |
🔊
|
| loro | stipulavano |
🔊
|
|
Tempo semplice
Futuro semplice stipulàre |
||
| io | stipulerò |
🔊
|
| tu | stipulerai |
🔊
|
| lui/lei/Lei | stipulerà |
🔊
|
| noi | stipuleremo |
🔊
|
| voi | stipulerete |
🔊
|
| loro | stipuleranno |
🔊
|
|
Tempo semplice
Passato remoto stipulàre |
||
| io | stipulai |
🔊
|
| tu | stipulasti |
🔊
|
| lui/lei/Lei | stipulò |
🔊
|
| noi | stipulammo |
🔊
|
| voi | stipulaste |
🔊
|
| loro | stipularono |
🔊
|
|
Tempo composto
Futuro anteriore stipulàre |
||
| io | avrò stipulato |
🔊
|
| tu | avrai stipulato |
🔊
|
| lui/lei/Lei | avrà stipulato |
🔊
|
| noi | avremo stipulato |
🔊
|
| voi | avrete stipulato |
🔊
|
| loro | avranno stipulato |
🔊
|
|
Tempo composto
Passato prossimo stipulàre |
||
| io | ho stipulato |
🔊
|
| tu | hai stipulato |
🔊
|
| lui/lei/Lei | ha stipulato |
🔊
|
| noi | abbiamo stipulato |
🔊
|
| voi | avete stipulato |
🔊
|
| loro | hanno stipulato |
🔊
|
|
Tempo composto
Trapassato prossimo stipulàre |
||
| io | avevo stipulato |
🔊
|
| tu | avevi stipulato |
🔊
|
| lui/lei/Lei | aveva stipulato |
🔊
|
| noi | avevamo stipulato |
🔊
|
| voi | avevate stipulato |
🔊
|
| loro | avevano stipulato |
🔊
|
|
Tempo composto
Trapassato remoto stipulàre |
||
| io | ebbi stipulato |
🔊
|
| tu | avesti stipulato |
🔊
|
| lui/lei/Lei | ebbe stipulato |
🔊
|
| noi | avemmo stipulato |
🔊
|
| voi | aveste stipulato |
🔊
|
| loro | ebbero stipulato |
🔊
|
Modul conjunctiv (Congiuntivo) al verbului stipulàre
Modul conjunctiv (Congiuntivo) este unul dintre modurile de bază ale limbii italiene, folosit pentru a exprima incertitudini, dorințe, emoții și situații ipotetice.
Este aplicat atunci când se vorbește despre acțiuni care nu sunt certe sau reale, de exemplu, în cazuri de îndoieli sau posibilități.
De exemplu, propozițiile precum "Spero che tu venga" sau "Se avessi tempo, partirei" ilustrează utilizarea modulului conjunctiv pentru a reflecta stări sufletești sau evenimente care depind de anumite condiții.
Acest mod poate fi folosit în diferite timpuri, cum ar fi prezentul și trecutul, și este important pentru o comunicare nuanțată și pentru exprimarea gândurilor complexe în limba italiană.
|
Tempo semplice
Congiuntivo presente stipulàre |
||
| io | stipuli |
🔊
|
| tu | stipuli |
🔊
|
| lui/lei/Lei | stipuli |
🔊
|
| noi | stipuliamo |
🔊
|
| voi | stipuliate |
🔊
|
| loro | stipulino |
🔊
|
|
Tempo semplice
Congiuntivo imperfetto stipulàre |
||
| io | stipulassi |
🔊
|
| tu | stipulassi |
🔊
|
| lui/lei/Lei | stipulasse |
🔊
|
| noi | stipulassimo |
🔊
|
| voi | stipulaste |
🔊
|
| loro | stipulassero |
🔊
|
|
Tempo composto
Congiuntivo passato stipulàre |
||
| io | abbia stipulato |
🔊
|
| tu | abbia stipulato |
🔊
|
| lui/lei/Lei | abbia stipulato |
🔊
|
| noi | abbiamo stipulato |
🔊
|
| voi | abbiate stipulato |
🔊
|
| loro | abbiano stipulato |
🔊
|
|
Tempo composto
Congiuntivo trapassato stipulàre |
||
| io | avessi stipulato |
🔊
|
| tu | avessi stipulato |
🔊
|
| lui/lei/Lei | avesse stipulato |
🔊
|
| noi | avessimo stipulato |
🔊
|
| voi | aveste stipulato |
🔊
|
| loro | avessero stipulato |
🔊
|
Modul condițional (Condizionale) al verbului stipulàre
Modul condițional (Condizionale) este unul dintre modurile de bază ale limbii italiene, folosit pentru a exprima acțiuni sau stări care depind de anumite condiții.
Este adesea utilizat pentru formularea dorințelor, cererilor sau situațiilor ipotetice care nu sunt certe.
De exemplu, propozițiile precum "Vorrei un caffè" sau "Se avessi più tempo, viaggerei di più" ilustrează modul în care modul condițional este folosit pentru a exprima situații care depind de anumite circumstanțe.
Acest mod poate fi folosit în diferite timpuri, cum ar fi prezentul și trecutul, și este important pentru o comunicare clară și pentru exprimarea gândurilor complexe în limba italiană.
|
Tempo semplice
Condizionale presente stipulàre |
||
| io | stipulerei |
🔊
|
| tu | stipuleresti |
🔊
|
| lui/lei/Lei | stipulerebbe |
🔊
|
| noi | stipuleremmo |
🔊
|
| voi | stipulereste |
🔊
|
| loro | stipulerebbero |
🔊
|
|
Tempo composto
Condizionale passato stipulàre |
||
| io | avrei stipulato |
🔊
|
| tu | avresti stipulato |
🔊
|
| lui/lei/Lei | avrebbe stipulato |
🔊
|
| noi | avremmo stipulato |
🔊
|
| voi | avreste stipulato |
🔊
|
| loro | avrebbero stipulato |
🔊
|
Modul imperativ (Imperativo) al verbului stipulàre
Modul imperativ (Imperativo) este un mod important în limba italiană, folosit pentru a da ordine, instrucțiuni sau sfaturi. Acesta se formează pentru persoana a doua singular, persoana a doua plural și persoana întâi plural.
De exemplu, propozițiile precum "Fai attenzione!" sau "Parlate lentamente!" ilustrează cum modul imperativ poate fi folosit pentru o comunicare directă și clară. De asemenea, expresia "Andiamo!" este un exemplu de utilizare a modului imperativ pentru a invita pe cineva să facă ceva împreună.
Totuși, este important de menționat că modul imperativ nu are forme pentru persoana a treia singular și plural. În aceste cazuri, se folosește modul congiuntiv (Congiuntivo), care servește pentru a exprima dorințe sau recomandări într-un mod mai delicat. Această caracteristică face ca limba italiană să fie unică, deoarece modul congiuntiv adaugă o notă de politețe și subtilitate în conversații.
Înțelegerea modulului imperativ și utilizarea corectă a acestuia sunt esențiale pentru o comunicare eficientă și pentru menținerea unui ton prietenos în interacțiunile de zi cu zi.
Imperativo stipulàre |
||
| tu | stipula |
🔊
|
| noi | stipuliamo |
🔊
|
| voi | stipulate |
🔊
|
Congiuntivo stipulàre |
||
| Lei | stipuli |
🔊
|
| Che lui/lei | stipuli |
🔊
|
| Che loro | stipulino |
🔊
|
Iată de ce este atât de important să folosești antrenorul nostru gratuit de conjugare pentru a învăța limba italiană!
Conjugarea verbelor este una dintre cele mai dificile părți ale limbii italiene, iar pentru a o stăpâni, este nevoie de practică constantă.
Cu ajutorul antrenorului nostru interactiv gratuit pentru conjugarea verbelor, vei putea să te antrenezi într-un mod captivant și personalizat, lucrând atât cu cele mai comune verbe, cât și cu cele mai complexe. Antrenorul nostru te va ajuta să îți îmbunătățești precizia și rapiditatea, făcându-ți exprimarea mai încrezătoare.
Indiferent de nivelul tău de cunoștințe în limba italiană, antrenorul nostru pentru conjugări te va ajuta să progresezi în învățarea limbii italiene!